CORPUL PROFESIONAL AL MEDIATORILOR JUDEȚUL IASI

Legislație, comentări pe articole și texte de lege:

Acordul de mediere atestat de un avocat sau de un notar va deveni titlu executoriu, potrivit unei legi care a fost publicată în Monitorul Oficial. Până acum, legislaţia prevedea că numai hotărârea pronunţată de instanţă, prin care se încuviinţa înţelegerea dintre părţi, constituie titlu executoriu.

Legea nr. 154/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 623 din 26 iulie 2019

Concret, actul normativ stabilește că „acordul de mediere verificat şi atestat de către avocaţii părţilor, de către notarul public sau de către un avocat sau notar public ales de mediator cu acordul părţilor, este titlu executoriu”. Prin urmare, acordul de mediere în sine va deveni curând titlu executoriu, fără a mai fi nevoie ca părţile să se adreseze instanţei.

Legislaţia prevedea până acum că numai hotărârea pronunţată de instanţă, prin care se încuviinţa înţelegerea dintre părţi, constituie titlu executoriu. Cu toate acestea, potrivit legii publicate în Monitorul Oficial, părţile vor avea posibilitatea, în continuare, să solicite instanţei o hotărâre cu titlu executoriu prin care înţelegerea dintre ele să fie încuviinţată, dar numai în situaţia în care dovedesc că au încercat procedura medierii, însă fără a putea ajunge la un acord.

De asemenea, noua lege mai stabileşte că acordul de mediere va condiţiona posibilitatea părţilor de a obţine ajutor public judiciar în procesele civile. Aşadar, dacă partea care a refuzat procedura medierii, anterior începerii procesului, solicită instanţei acordarea ajutorului public judiciar într-o cauză ce ar fi putut fi soluţionată pe calea medierii, cererea ei va fi respinsă.

 

Modificările aduse la Legea Nr. 192/2006 asigură o competență clară mediatorului în zona soluționării conflictelor din domeniul protecției consumatorului.

Modificări aduse la Legea Nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator aduc, cu titlu de noutate comparativ cu legislația anterioară, introducerea unui articol de sine stătător prin care se explicitează aria de aplicabilitate a procedurii de mediere în soluționarea conflictelor din mediul protecției consumatorilor.

Astfel, prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi conflictelor din domeniul protecţiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori a garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute de legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor.

(8) În litigiile dintre consumatori şi comercianţi în materie de consum, procedura medierii se aplică în mod corespunzător.

Noua configurare a textului de lege ajută la o mai bună prezentare a competenței mediatorului în aria soluționării conflictelor din domeniul protecției consumatorilor și duce, implicit, la o mai bună cunoaștere a drepturilor ce revin consumatorilor, unul dintre acestea fiind reprezentat de dreptul de a beneficia de avantajele conferite de mediere

 

Termene

Deși medierea poate fi inițiată oricând, este recomandat să se recurgă la mediere cât mai curând posibil, de preferință înainte de inițierea oricărei acțiuni judiciare.

Având în vedere eficacitatea recurgerii la mediere ca sistem preventiv de rezolvare a problemelor cauzate de schimbarea transfrontalieră a reședinței copilului, medierea ar trebui să fie recomandată cu încredere în toate conflictele familiale transfrontaliere și în special în litigiile privind relocarea internațională a copiilor. Cu toate acestea, întrucât medierea nu este în niciun caz adecvată în toate cazurile de răpire, ar fi o bună practică de a introduce un interviu în procedura de evaluare. Acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la aplanarea îngrijorărilor părinților și la sporirea înțelegerii procesului de mediere.

Medierea nu ar trebui în niciun caz să fie folosită de una dintre părți drept scuză pentru amânarea soluționării conflictului. Acest lucru este deosebit de important în cazurile de răpire a copiilor, când timpul este vital.

Mediatorii trebuie să informeze părțile cu privire la acest lucru în mod explicit în faza de informare sau la începutul procedurii de mediere.

După mutarea copilului răpit în țara în care își are reședința obișnuită, medierea ar trebui avută în vedere pentru evitarea unor noi litigii.

Cooperare strânsă cu autoritățile judiciare/administrative

În cazurile de răpire a copiilor în care sunt sesizate autoritățile centrale și/sau organele judiciare, mediatorul ar trebui să explice părților efectele medierii având în vedere procedura în curs.

În unele țări, autoritățile centrale au proprii mediatori.

Pe această pagină veți găsi lista autorităților centrale.

Forța executorie a acordului în toate sistemele juridice vizate (accesul la informații juridice relevante)

Pentru a fi eficace, acordul de mediere trebuie să producă efecte juridice și să fie executoriu în toate sistemele de drept relevante.

Autoritățile centrale sau punctele de contact centrale pentru medierea familială internațională pot facilita accesul la informații privind procedurile relevante în sistemele de drept în cauză.

Mai multe informații privind caracterul executoriu în diferitele state membre sunt disponibile pe pagina Medierea în statele membre.

Dificultăți lingvistice și mijloace moderne de comunicare

În general, prezența fizică a părților pe parcursul medierii este importantă. În această privință, țările în care se va desfășura medierea ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a facilita furnizarea de documente de călătorie necesare, cum ar fi vizele.

Atunci când acest lucru este oportun și posibil, ar trebui să se utilizeze medierea binațională.

Un avantaj important este acela ca mediatorul să vorbească limba ambelor părți, sau cel puțin o limbă comună (în cazul în care există o limbă comună a cuplului). În cazul medierii biculturale, ar putea fi suficient ca mediatorul să vorbească limba uneia dintre părți și să înțeleagă limba celeilalte părți în cazul în care nu se poate găsi o altă soluție. Părțile trebuie să fie în măsură să înțeleagă toți termenii juridici. Ideea de a găsi un mediator care vorbește limba părților nu se rezumă la limitarea costurilor întrucât nu este nevoie de interpretare, ci implică și aspectele psihologice și necesitatea ca părțile să înțeleagă angajamentele pe care și le asumă.

Mediatorul ar trebui să fie atent și la contextul cultural al părților și să țină seama  de diversitatea lor culturală.

Introducerea unor mijloace moderne de comunicare [telefon, videoconferință (online), camere web etc.] contribuie la reducerea costurilor și facilitează organizarea medierii în cazul în care prezența fizică a părților nu este posibilă. Astfel de instrumente tehnice ar trebui să fie disponibile în fiecare stat membru și ar trebui testată medierea „la distanță”.

Pentru a susține medierea ar trebui dezvoltate programe informatice interactive și sigure de mediere.

În plus, indiferent ce limbă se folosește în cadrul  medierii, este important ca toate părțile implicate să înțeleagă limbajul și terminologia utilizate de către mediator(i).

Relația dintre mediere și procedurile legate de copii

Mai multe instrumente internaționale promovează, în general, căutarea unor soluții amiabile:

Regulamentul Bruxelles IIa: articolul 46 (mecanismul de asigurare a caracterului executoriu al acordului de mediere)

Convenția de la Haga din 1980: articolul 7 litera c) (măsuri adecvate pentru a asigura înapoierea de bună voie a copilului sau a înlesni o soluţie amiabilă),  articolul 10 (măsuri adecvate în vederea înapoierii de bună voie a copilului), articolul 16 (în statul solicitat nu poate fi pronunțată o decizie pe fond privind încredințarea copilului).

Convenția de la Haga din 1996: articolul 31 (măsuri adecvate luate de autoritatea centrală pentru a facilita o soluție convenită prin mediere), articolele 23 și 26 (recunoaștere și executare), articolul 16 (legislația aplicabilă = legislația statului unde se găsește reședința obișnuită a copilului), articolul 7 (statul în care copilul își are reședința obișnuită imediat înainte de răpire va păstra competența de a lua măsuri de protecție a copilului), articolul 24 („recunoaștere în avans”).

Convenția de la Haga din 2007: articolele 19 – 31 (prin decizie se înțelege și o tranzacție judiciară sau un acord)

Impactul procedurilor penale

Ar trebui avute în vedere proceduri penale. Organismele judiciare și administrative, cum ar fi autoritățile centrale, ar trebui să poată oferi părților informațiile generale necesare cu privire la legislația relevantă privind deschiderea și încheierea procedurilor penale.

Informații privind autoritățile centrale/punctul de contact central pentru chestiuni legate de medierea internațională în materie de dreptul familiei.

 

Sursa: https://e-justice.europa.eu/content_particularities_of_crossborder_mediation-384-ro.do

Acordul de mediere atestat de avocat sau notar este titlu executoriu:

Competența mediatorului în zona soluționării conflictelor din domeniul protecției consumatorului

REGULAMENTUL DE ELIBERARE A CERTIFICATULUI DE ABSOLVIRE SI ATESTATULUI DE CALIFICARE

REGULAMENT PRIVIND NORMELE DE ORGANIZARE INTERNA ALE CONSILIULUI DE MEDIERE PENTRU PROTECTIA PERSOANELOR CU PRIVIRE LA PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

DIRECTIVA 2013/11/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 21 mai 2013

REGULAMENTUL (UE) NR. 524/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 21 mai 2013

LEGISLAŢIE EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL MEDIERII

STATUTUL PROFESIEI DE MEDIATOR 18.07.2015

Hotărârea nr.20 din 31.05.2014 privind taxa profesională anuală

Hotărârea nr.5315 din 26 octombrie 2013 privind modificarea standardului de formare

Standardului de formare a mediatorului actualizat

Ordonanţa de urgenţă nr.4 din 31.01.2013

Ordonanţa de urgenţă nr.90 din 12.12.2012

Legea 115 din 4 iulie 2012 privind modificarea Legii nr. 192/2006 20.08.2013

Codul european de conduită pentru mediatori

Ordin nr. 2220/C pentru validarea membrilor primului Consiliu de Mediere

Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor

Standardul ocupaţional al mediatorului

Răspuns MJ completare Consiliu

DIRECTIVA 2008 52 CE A PE privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala

DIRECTIVA 2006/123/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN privind serviciile în cadrul pieţei interne

Ordinul nr.2.772/C din 13 octombrie 2009 privind validarea membrilor Consiliului de mediere

Lege nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator

OG nr.13/2010 pentru transpunerea Directivei servicii

Ghidul de mediere pentru magistrati

Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu toate modificările si completările la 29.07.2019

Reguli de publicitate a mediatorilor si a formelor de exercitare a profesiei de mediator

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului de mediere, cu modificările şi completările ulterioare (ROF), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I din 14 noiembrie 2019

WhatsApp
Trimite un mesaj pe whatsApp
Buna,
Trimite un mesaj pe whatsApp
Powered by